Sonarul de pescuit – principii de functionare

Sonarul de pescuit este o unealta puternica in arsenalul unui pescar. Ofera detalii despre zona ce urmeaza a fi pescuita. Este modul prin care putem privi sub apa si putem analiza foarte multe informatii. De la substrat si adancime, pana la temperatura apei si pesti. Dar pentru a ne aventura in lumea pe care sonarul o deschide, va trebui sa intelegem cum functioneaza.

Principiile de functionare care definesc sonarul de pescuit

Denumirea in sine ( SONAR ) este abrevierea termenilor Sound Navigation Ranging. In traducere, Variatiile Sunetului in Deplasare. Tehnica se bazeaza pe interpretarea valorilor unei unde sonore a carei reflexie este modificata de obiectele pe care le intalneste. Reflexia poarta denumirea de ECOU.

Rolul sunetului in sonarul de pescuit

Prima forma de aparat care poate fi considerat stramosul sonarului a fost documentata in anul 1490 in mainile lui Leonardo da Vinci. Acesta a introdus un tub in apa pentru a detecta cu urechea sunete care ar sugera prezenta corabiilor in zona.

In cazul in care nu stiati, viteza sunetului in aer este mai mica decat in apa. De 4 ori mai mica ca sa fim mai exacti. Cartografierea acustica este procesul care are la baza sunetul ca sursa primara de identificare si redare a substratului.
Viteza sunetului in apa depinde de trei parametrii importanti : presiune, temperatura si salinitate.

Cum functioneaza sonarul de pescuit

In pescuit discutam de sonarul activ. Spre deosebire de sonarul pasiv care DOAR “asculta” ( identifica) sunete produse de alte surse, versiunea activa EMITE si RECEPTIONEAZA sunete.
Acest lucru se realizeaza cu ajutorul unui emitator care genereaza un impuls electric. Impulsul urmeaza traseul catre un CONVERTOR ( transducer sau sonda sub alte denumiri ) aflat in apa si care il transforma in unda sonora. Convertorul lucreaza in doua sensuri. Transforma impulsul electric in unda sonora si unda sonora in impuls electric.

Rezultatul astfel obtinut ajunge intr-o UNITATE DE CITIRE care interpreteaza si reprezinta GRAFIC modificarile impulsului captat. Captat si nu EMIS !
Acest proces poate fi repetat si de 40 de ori pe secunda.

Sunetul se deplaseaza cu o viteza de 4 ori mai mare in mediul lichid decat in cel gazos. Acest lucru este posibil datorita distantei intre atomi, la nivel molecular. Energia produsa de o unda sonora care intalneste un atom il face sa vibreze. Daca distanta intre atomi este mai mare, doar o parte din vibratia atomului afectat de sunet se transmite catre cei din jurul sau.

Cu cat distanta este mai mica, cu atat vibratia ajunge la mai multi atomi. Acesta este principiul prin care sunetul se “deplaseaza” . Este intuitiv ca spatiile libere intre atomi in cazul lichidelor sunt mult mai mici, rezultand astfel intr-o viteza mai mare de propagare.
Cu cat distanta intre atomi este mai mare, viteza sunetului este mai mica. Cu cat distanta intre atomi este mai mica, cu atat viteza este mai mare. ATENTIE : viteza si nu distanta parcursa !

Cum imi setez sonarul de pescuit

Functia de baza a unui sonar este cea de REPREZENTARE a mediului subacvatic. Mediul subacvatic este definit de masa apei si substrat. Undele sonore emise au rolul de a oferi parametrii legati de adancime in primul rand si apoi de compozitie a substratului.

Cu cat tinta ( suprafata pe care o intalneste o unda sonora in parcursul urmat ) este mai densa ( dura ), cu atat reflexia undei sonore ( ecou ) este mai mare si mai detaliata in informatii.

In functie de locatia unde va fi exploatat, sonarul de pescuit poate fi setat pentru a monitoriza anumiti parametrii. Acestia sunt o serie complexa de informatii care ajuta pescarul sa inteleaga, sa interpreteze si sa actioneze optim in partida de pescuit.
Tehnologiile implementate in sonarul de pescuit ofera utilizatorilor mai multe moduri grafice de reprezentare a mediului subacvatic.

Sonarul  in modul clasic 2D

Reprezentarea grafica este in 2 dimensiuni ( 2D ). Are la baza trei frecvente de lucru. 50 Khz, 83 Khz si 200 Khz. Aceste unde se propaga in apa sub forma de con. Au capacitatea de intoarce semnale a caror reprezentare grafica este simplista. Informatiile despre tinte ( obiecte intalnite de unda in traseul emis ) sunt reprezentate in palete de culori gandite sa separe datele obtinute.

Sunt asociate culori nivelului de rezonanta ( densitatea materiei intalnita ). Fiind un cumul de ecouri captate dintr-o suprafata de forma unui con, anumite “detalii” vor fi neclare. Cu cat baza conului este mai mare, cu atat capacitatea de captare a undelor scade si implicit informatia pe monitorul sonarului de pescuit este mai slaba. Se pierd detalii, pestii nu vor fi reperati sau copacii aflati pe substrat nu vor fi separati si reprezentati distinct de fundul apei.

Tehnologia CHIRP insa amelioreaza o parte din minusurile expuse mai sus. Undele emise de convertor ( transducer) nu mai sunt singulare, ci sub forma unui puls de unde comprimat de inalta frecventa. Cu cat este frecventa mai inalta, cu atat mai bine primim in unitate informatii. Detalii mai exact. Si daca la reteta adaugam nu o unda, ci un cumul de unde comprimat sub forma unui puls, atunci e lesne de inteles si intuit faptul ca nivelul de informatii captate este unul bogat. Astfel avem low CHIRP, medium CHIRP si high CHIRP. Adica puls de unde 50Khz, 83 Khz si 200 Khz. Detalii, detalii si din nou detalii !

Reprezentarea pestilor pe sonarul de pescuit

Pestii sunt reprezentati sub forma de arcuri pe interfata clasica 2D. De ce arcuri poate va intrebati.
Evidentiam la inceput faptul ca sunetul se deplaseaza diferit in apa fata de aer. In apa, singurele forme gazoase existente sunt supuse presiunii. Acest lucru face ca atomii sa fie mai apropiati intre ei. Gasim formatiuni gazoase in vezica pestilor. Este organul care le permite sa isi ajusteze greutatea cu nivelul adancimii la care se pozitioneaza.

Pulsul emis de un transducer care intalneste in traiectul de deplasare un peste, va reflecta VEZICA acestuia inapoi spre sonarul de pescuit. Va fi redat cu o culoare care exprima o tinta cu masa dura.
Modul in care un peste “ intra si iese “ din con se va reflecta in reprezentarea grafica. Cu cat viteza de deplasare a barcii este mai ridicata, cu atat incidenta intre pulsul de unde sonore si tinta este mai mica. Cu alte cuvinte arcul se va ingusta si poate fi exprimat ca un simplu punct.

Modul 2D este ideal pentru identificarea pestilor sau bancurilor de pesti aflati la o distanta de MINIM 1 metru de substrat. In cazul in care urmariti spre exemplu salaul, in reprezentarea 2D va fi greu de identificat. La fel ca si somnul. Sunt pesti bentonici, iar sonarul de pescuit nu are capacitatea sa ii separe de substrat. Pot sa fie reprezentati prin forma unei denivelari pe substrat. Poate fi un peste si tocmai l-ati ratat.

Sonarul  in modul Downscan

Ramanem tot in reprezentare grafica 2D, dar la un alt nivel. Scanarea in vertical ( la fel ca si in modul clasic de care am discutat mai sus ) este principiul de baza. Acest mod functioneaza pe doua frecvente : 455 Khz si 800 Khz. Se pastreaza regula de baza : cu cat mai inalta frecventa, cu atat mai detaliata redarea, DAR suprafata scanata mai MICA !

Spre deosebire de modul clasic, detaliile oferite sunt uluitoare. Se identifica precis copaci pe substrat, crengi, bolovani sau vegetatie. Pestii insa sunt exprimati sub forma de puncte, nu de arcuri. Fiind frecvete mult mai inalte, conul se modifica iar informatia este mult mai precisa. Pot fi cazuri insa cand pestii aflati in masa apei care se intersecteaza cu suprafata scanata, sa fie reprezentati extrem de bine.

Sonarul  in modul Sidescan

Aceasta functie este mult mai avansata si RECOMANDATA in acelasi timp. Ofera o imagine 3D asupra substratului. Detaliile sunt impresionante. Nici pestii nu sunt evitati. In anumite situatii, nu numai ca sunt reprezentati cu fidelitate ridicata, dar se poate obtine pe monitor umbra acestuia pe substrat ! Este o “umbra sonora”.

Fiind un puls la frecvente de pana la 1200 Khz, zonele din jurul tintei ( pestelui mai precis) sunt scanate si straturile de informatii captate de transducer suprapuse. Asa apare o pata neagra sub peste care poate fi denumita generic umbra. Este o informatie care ne ofera o ideee despre adancimea la care se afla pestele in cauza.